oi fi mică,

dar sunt prea mare să-ți încap în privire,

prea mare să mă ții în palmă

prea mare să mă înghiți

prea mare să mă bagi în buzunar

și la limită pentru scaunul din față…

afară plouă.

mi se pare minunat pentru că nu am mai ascultat ce se întâmplă în jur de mult;

am fost atentă doar la fiecare pas

pe care-l apăsai rânjind

pe coloana mea.

poți să-mi intri-n suflet

ca un șofer de ratb la 42 de grade

în stație,

poți să mă iei peste picior

ca pe o minge,

eu voi sta aici

ascunsă-n mine, la vedere

la revedere…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: